Kiwi galben si plantatiile de kiwi din Romania

Puterea obisnuintei este mare – rutina in cele mai banale aspecte ale vietii noastre. Dar, la fel este si puterea curiozitatii si dorinta noastra de a ne lasa surprinsi. De ieri, stiu ca exista kiwi galben, care este legatura dintre pasare si fruct si, mai ales, stiu despre kiwi de Romania…

Mai stiu ca nu foarte demult, in 1904 o neozeelandeza, Isabel Fraser s-a intors dintr-o calatorie in China cu seminte de kiwi. Un gradinar le-a plantat si un an mai tarziu aveau primele “agrise chinezesti”, caci asa le numeau. La aproape 50 de ani diferenta a ajuns pe pietele din Anglia, iar abia in 1959 kiwi a ajuns sa se numeasca asa cum il cunoastem acum, ca emblema Noii Zeelande, ciudata pasare “kiwi”. Si, da, exista mai multe varietati de kiwi, cel mai cunoscut fiind cel verde, care are o productivitate mai mare, este considerat mai gustos si are o perisabilitate scazuta.

Cel galben insa, parca acum de dragul noutatii imi zambeste mai “cu vino’ncoa”. Coaja are mai putini peri, are miros putin lamaios si gust spre para si o citrica. Daca il nimeriti din greseala, asa cum mi s-a intamplat mie, nu va pacaliti ca este necopt. Este kiwi galben.

De vreo doi ani, inainte de cadea in somn, imi rememorez cea mai frumoasa bucata a zilei, ce m-a bucurat in ziua care tocmai se sfarseste. Stiti ceva, nu-s o optimista incurabila, dimpotriva, insa mereu, dar mereu gasesc macar un motiv sa palpit pana la ultima celula. Cum ar fi un gust nou cum este cel al unui kiwi galben.

Poate nu stiati despre kiwi:

1) Kiwi are densitatea nutritionala cea mai mare dintre toate fructele. Veti obtine cele mai multe minerale si vitamine dintr-un fruct de kiwi per gram decat din orice alt fruct.

2) Contine de doua ori mai multa vitamina C decat o portocala.

2) Coaja fructului contine multi nutrienti, iar daca o spalati o puteti manca fara sa o curatati.

3) Copiilor care sufera de astm le este recomandat o dieta cu 5 pana la 7 fructe de kiwi pe saptamana. Italienii au facut un studiu pe 18.000 de copii si au demonstrat ca simptomele de astm sunt cu aproape 50% mai rare la micutii care mancau kiwi, fata de cei care nu aveau fructele la masa zilnica.

4) Contine oxalati, asadar nu este recomandat persoanelor care sufera de rinichi.

5) Un kiwi are aproape acelasi continut de potasiu ca o banana, dar mai putine calorii.

O alta descoperire, nu atat de imbucuratoare, este cea a plantatiilor de kiwi din Romania, acum pe duca, din cauza importurilor de fructe din import!

Preluare de la http://www.plantemania.ro/plante-de-vanzare/planta-kiwi

“Kiwi în România

Culturilor de kiwi le merge foarte bine în zonele în care sunt plantaţi caişi şi piersici. La institutul agronomic București  întâlnim kiwi afară, dar soiurile lor au nevoie de plante de sex diferit.

Primul experiment de la Mehedinți

Prin anii ‘80, la pauză, între un arat şi un rânit la vaci, ţăranii din Mehedinţi obişnuiau să mănânce câte un fruct de kiwi cules din propria grădină. Mulţi dintre ei creşteau arbuşti de kiwi, luaţi de la Staţiunea Pomicolă Zonală, cea care încerca să aclimatizeze un soi şi la noi. Unii români poposeau prin zonă special să vadă minunea. Asemenea fructe, originare din China, se mai găseau doar prin locuri pe care ei le văzuseră numai prin atlasul geografic: Grecia, Spania, Australia şi Chile, Noua Zeelandă, SUA, Italia, Japonia sau Franţa. Arbuştii de kiwi au fost aur curat pentru solurile nisipoase ale Mehedinţiului – nu numai că le-au fixat foarte bine, dar le-au şi îngrăşat. Plus că soiul s-a aclimatizat neaşteptat de bine. Şi oricum, pe pământurile alea culturile tradiţionale nu prea mergeau. Dar toate astea n-au durat prea mult, a venit Revoluţia şi s-a ales praful de plantaţiile de kiwi.

Plantația de la Ostrov

În localitatea Ostrov din Constanţa, plata kiwi, a făcut furori. Cu 15 ani în urmă, o echipă de profesori vizionari de la Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV Bucureşti, a adus de pe ţinuturile italiene primii butaşi de kiwi spre a-i aclimatiza şi dezvolta într-o plantaţie fascinantă din Dobrogea, perimetru agricol pe care ei îl imaginau a fi una dintre cele mai roditoare grădini ale Europei.

Câmpul experimental ales de ei este localizat în zona fostului IAS Ostrov şi măsoară nu mai mult de 2 hectare. Timp de 8 ani, până când IAS-ul a fost privatizat, s-au aflat sub supravegherea lor ştiinţifică 6 soiuri de kiwi specia Actinidia Deliciosa şi câteva selecţii din Actinidia Arguta, asupra eficienţei cărora urmau să se pronunţe profesori şi specialişti care au condus procesul de ameliorare şi multiplicare.

În anul de referinţă 2008, concluziile lor sunt următoarele:
– Plantaţiile de kiwi din România reprezintă o şansă economică şi socială încurajatoare.
– Aclimatizarea culturii de kiwi se justifică atât din punct de vedere pedoclimatic, cât şi economic.

– În condiţiile unei ierni extrem de geroase, cea din 1993, butaşii de kiwi ce se aflau în primul an de viaţă în plantaţie au supravieţuit în proporţie de 80%, procent ce creează certitudinea că o plantaţie viguroasă va suferi pierderi mult mai mici.

Producţia realizată în cazul unor soiuri ar putea să atingă nivelul celor mediteraneene, cu condiţia ca sistemul de irigare, existent în plantaţia de la Ostrov, să fie folosit. Cultivatorii au reuşit să scoată la hectar şi 2.000 de tone de kiwi.

În pofida acestor realizări cel puţin încurajatoare, câmpul experimental de la Ostrov este pe cale de a se închide. Actualul patron-concesionar pare a fi nemulţumit de realizările productive şi declară că va desfiinţa plantaţia. Se pare că la originea intenţiilor nesăbuite ale acestuia se află, în fapt, motive concurenţiale. Domnul patron funciar este în acelaşi timp un mare jucător pe piaţa importurilor de fructe exotice şi ar avea temerea că dezvoltarea acestei industrii în România i-ar încurca afacerile.”

Daca cei din zona Sibiului au reusit o asociere care le-a adus o retea de magazine in tara, de ce nu se incearca o asociere si in zona producatorilor de fructe? Chiar nu se gandeste nimeni la locurile de munca de la tara, cum am crea o alta perspectiva economica in anumite zone ale tarii unde nu se poate cultiva mare lucru?

Cu drag,

Gabi Urda