Fibre naturale – manevra vestimentara de vara

By  |  2 Comments

Este decisiva in a cumpara sau nu tesatura din care este confectionata haina?

Pentru mine da, mai ales acum, vara, cand pielea vrea mai mult decat oricand sa respire si sa fie ferita de caldura. Plus ca si portofelul are nevoie de protectie… Hainele ieftine sunt ieftine pentru ca sunt facute din fibre sintetice, cele naturale sunt scumpe, cele naturale crescute ecologic sunt si mai scumpe.

Cum piata ametitoare a hainelor ofera atat de multe alegeri va conjur sa cititi etichetele inainte de a cumpara. Cu cat mai mare procentul de fibre naturale: in, bumbac, lana, matase, cu atat isi merita pretul si grija pe care i-o veti acorda apoi.

1. Bumbacul

Baumwolle, Coto, Algodon, Pamuk, Cotone, Coton

Este cea mai utilizata fibra naturala, termenul provine din termenul arab “quatun”, iar la noi din slavona “bumbak”. Toate acele piese “basics” – tricouri, lenjerie, sosete – sunt din bumbac, la fel si blugii. La fel sunt si multe dintre tesaturile din casa: cuverturi, prosoape etc. Dupa explozia puternica a fibrelor sintetice din anii 50-60, la nivel mondial s-a revenit la bumbac. Este moale si placut la atingere si purtare, se spala si se calca usor, se poate spala la temperaturi mari, asadar este igienic si foarte folosit in industria hainelor pentru copii. De asemenea nu dezvolta un camp electrostatic, lasa pielea sa respire, mentine caldura, absoarbe umiditatea, nu se agata si este biodegrababil.

Punctul slab: se deformeaza, se scamoseaza, capata usor un aspect de uzat (mai ales pentru ca bumbacul se spala si se usuca frecvent in masina de spalat)

2. Inul

Linen, Flashsfaser, Lin, Lino

Imi amintesc de campurile albastre de in de cand eram foarte mica si-mi petreceam vacanta la tara. Dar inul e si mai batran decat mine :))), este datat tocmai pe vremea faraonilor, cu fasii lungi de in le erau infasurate mumiile. Inul este si el o fibra naturala si provine din tulpinile plantei de in, iar cuvantul provine din latinescul “linum”. Este poate cea mai racoroasa si potrivita tesatura pentru vara. Insa, aveti grija cum si in ce imprejurari purtati hainele din in – pot arata neingrijit si necalcat. Fac cute foarte usor, asadar indata ce ati pasit in camera de hotel, intindeti hainele de in pe umerase, eventual atarnati-le in baie pentru ca aburul de la dus sa le “calce” putin.

Spalati hainele de mana sau la masina in ciclurile pentru haine delicate, nu le stoarceti prea puternic, pot intra la apa sau se pot deforma.

3. Matasea

Silk, Soie, Seide, Seda

Matasea naturala provine din “gogosile” viermelui de dud adus din China. Cuvantul il avem din latinescul “metaxa”. Este tesatura cea mai stralucitoare si pretioasa pe care natura ne-a daruit-o. Fibrele de matase au o structura de prisma, de aceea reflecta lumina in luciri de curcubeu. Matasea este atat de senzuala si delicata incat mangaie pielea si imbratiseaza literalmente corpul.

Tot citind despre procesul de filare a gogosilor de matase, mi-am cautat maramele de borangic de la strabunica. Odinioara femeile cresteau in casa viermi de matase, iar firul brut, rar alb, mai des ecru, chiar galben pai era tesut in marame si camasi fine. Asta il avem de la turci: bürüncük! V-ati prins cat is de pasionata de etimologie, daaa….?!:)

Iar pentru ecologistii care se gandesc la viermii omorati in proces, anunt ca exista si matase “Tussah” obtinuta printr-un procedeu care lasa viermii sa traiasca.

In concluzie, matasea naturala este scumpa, greu de ingrijit – neaparat, neaparat spalati-o de mana cu detergent delicat sau chiar sampon.

4. Lana

Wool, Lana, Wolle, Laine

E greu pe caldurile astea sa pomenesti de lana, insa si ea face parte dintre fibrele naturale pe care le purtam in amestecurile din tesaturi. Dupa cum am invatat la scoala – o reamintire nu strica – lana vine de la oi, de la capre (mohair si casmir) sau de la iepuri (angora) si este matusalemica, cam 1500 i.Ch. Este greu de intretinut pentru ca  prin spalare la temperaturi mari si uscare prin centrifugare se impasleste, insa industria textila a dezvoltat procese de acoperire a fibrelor cu diversi polimeri care previn “baterea” tesaturii. Oricum, daca pe etichete scrie “lana” 100% sau intr-un procent mare, atunci spalati de mana cu apa calduta, nu stoarceti, uscati pe suprafete plate sau, mai usor, mergeti la curatatorie chimica.

Cititi etichetele si cumparati in cunostinta de cauza! Daca investiti bani intr-o haina croita minunat, care vi se potriveste si are sanse sa devina o clasica a garderobei, atunci este bine sa fie din fibre naturale intr-un procent cat mai mare.

Acum ma intorc la maramele de borangic – viitoarele esarfe de malul marii de anul asta! Poate le vopsesc, poate nu le vopsesc…. Grea decizie.

Cu drag,

Gabi Urda

 

Consultant de comunicare si imagine, blogger, organizator evenimente

2 Comments

  1. Adina

    July 1, 2013 at 4:18 pm

    Inul se calca foarte usor atunci cand tesatura este putin umeda … ma refer la momentul imediat dupa spalare! (acesta este un re si la articolul “Sifoneaza”)

  2. Pingback: Jacheta de in – manevra vestimentara de vara | Gabi Urda

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *