De ce nu ma uit la televizor

By  |  4 Comments

no-tvIn prima casa in care am stat cu chirie, aveam cablu ilegal, asa il primisem. Prin urmare odata la cateva luni baietii veneau si il taiau. La un momet dat l-au taiat de tot si nu l-am mai putut repara. Asa incepe povestea iesirii definitive a televizorului din viata mea.

Acum mai bine de 7 ani.

Cea de mai sus este doar o intamplare, viata fara tv nu a fost un act de vointa la inceput. “Invatul are si dezvat”, spunea bunicul meu. M-am dezvatat. Am inceput sa imi reiau alte activitati carora le acordam din ce in ce mai  putin timp – cititul, in special, bricolatul, gradinaritul pe balcon, radioul, documentarele pe internet. Timpul a trecut si nu i-am simtit lipsa, cutia neagra cu imagini in miscare din camera putea sa lipseasca si nu-mi era dor. Deloc. Wow, parca era o relatie de care te considerai dependenta si deodata cand viata ti-a luat-o ai descoperit ca toata legatura era doar o plasmuire.

Apoi, urmeaza partea in care ies cu diversi oameni si mergem intr-un bar cu televizor.  Imprudenta de a ma pune sa stau cu fata spre TV era platita. Ca un copil mic, eram total vrajita de ce se intampla pe ecran, orice, de la meciuri de wrestling, pana la reclame la detergenti si talk show-uri. Nu intelegeam nimic, eram hipnotizata, nu atenta sau interesata de subiecte. Acestei constatari, i-a urmat alta, aceea a constientizarii binefacerilor vietii fara televizor.

Unii batranii se uita mult la televizor, mai ales daca vin de la tara, unde nu aveau timp de stat in casa, acum recupereaza. Raposatul OTV, TVR, Etno TV, Paprika, toate telenovelele si cantarile folclorice le trec prin fata ochilor. Iar bunica-mea nu face nota discordanta. Asa ca discutiile noastre incep cu ai vazut ce face cutareasca sau ce a zis ala, cum l-a omorat pe ala, cum le-a dat foc copiilor alora….. STOP, STOP! Te rog nu-mi mai povesti, nu vreau sa aud, nu ma intereseaza. Si, intr-un final, dupa insistente, televizorul se inchidea si incepeam sa vorbim despre metode noi de crosetat si secretele patrunjelului cret – de departe mult mai folositoare amandorura.  De parca nu ma convinsesem din franturi de conversatie cu diversi si din bucatile de informatie televizata care ajungeau pe calea internetului spre mine, ca viata mea este mai curata fara televizor, a venit perioada tragica in care televizorul dormea din nou cu mine in camera.

Pentru cateva luni am poposit in casa parintilor mei si m-am simtit ca in aeroport. Televizor in camera mamei, pe hol, la bunica-mea, si toate straluceau pana in miez de noapte. Tentata uneori, ca sa petrec timp cu ele pe care nu prea le dezlipeai de emisiunile preferate, am vazut si eu, din nou, ce inseamna televizorul. Acum nu mai era o intamplare. Intelegeam pe de-a intregul de ce nu ma uit la televizor. Primeam informatie goala, fara valoare propriu-zisa, fara utilitate, cineva imi manca timpul si calmul, imi transmitea imagini urate, informatii despre evenimente dramatice, care ma umpleau de anxietate si care nu imi erau de vreun folos real.

Sa ma tem de posibilii hoti pe strada, de presupusi violatori, de incendii care pot izbucni oricand? Traiesc intr-o tara unde femeile se imbraca asa de lipsit de bun gust si decenta ca la televizor? Cata lume isi construieste inconstient imaginea despre lume si viata de la televizor? Oare cate crime se petrec de fapt? Oare cati dintre noi nu se informeaza, educa si amuza exclusiv de la televizor? Se intampla si lucruri bune pe lumea asta? Da, se intampla si aleg ca doar acelea sa ajunga la mine. Opresc televizorul.

Am alternative. Ziare, reviste, internet, imi doresc sa filtrez cat pot informatia. Sa nu mai fiu bombardata de stiri nefolositoare, negative, interpretate senzationalist, de discutii interminabile fara continut infomational, de oripilant, abject, dizarmonic, superficial. Opresc televizorul. Elimin televizorul din viata mea. Orice infomatie, documentar, film care imi este necesar va ajunge la mine mai devreme sau mai tarziu printr-o alta sursa.

Voi de cati ani nu va uitati la televizor?

Sau, pentru cei care aleg sa o faca inca, de ce va uitati la televizor?

Cu drag,

Gabi Urda

Consultant de comunicare si imagine, blogger, organizator evenimente

4 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.