Vizita in garderoba – Yoyoo Yooyo, freelancer
Stiti oamenii aceia pentru care imaginea si modul in care inteleg hainele si mesajele lor sunt demersuri firesti, ca o limba nativa?! Dintre aceia este Yooyo.
Si credeti-ma pe cuvant, caci am urmarit-o in multe ocazii si mereu, dar mereu, am ramas la fel de impresionata de cat de tanar si improvizat, dar serios si coerent, plus armonios si totusi surpinzator ii este aspectul…
Nu, nu va spun cum o cheama, porecla i se potriveste, iar anii…hmm, e o “twenthy somenthing”.
Fotografii: Andreea Mira
Cum ai ajuns la stilul tau de acum? Ai avut niste etape?
Dintotdeauna am fost interesata de aspectul meu, de haine. Eram genul de copil care se imbraca cu ce isi dorea el, altfel nu iesea nicaieri.
Am avut perioade si perioade, cum ar fi aceea in care ziceam “eu nu am sa port niciodata fusta” si ani de zile ma imbracam doar in pantaloni. Asa am facut si cu fustele. Dar, acum, le mai combin cumva, am ajuns la un echilibru intre ele.
Sunt intr-un continuu experiment. Acum imi plac tare, tare de tot cerceii rotunzi. Am vazut o fata in Obor care curata pe acolo, pe jos si avea niste cercei mari rotunzi. Inspiratie de Obor.
Apoi, si pentru ca imi cumpar mult din second-uri, ce gasesc mai simpatic ma duce intr-o anumita zona. Ce-i drept uneori ma setez si caut ceva anume, cum ar fi “pantaloni scurti” si achizitionez muuulti.
Sunt o cautatoare de prin liceu, insa atunci ascultam punk si ma imbracam in roz, aveam par roz. Experimentam. Si acum o fac. Am avut o luna de zile in care m-am imbracat doar in negru. Ma simteam bine asa.
Sunt invadata de haine, redescopar multe in dulap, dupa ceva vreme, le am imprastiate in mai multe locuri.
Ce oameni te-au influentat estetic?
Poate ca uneori anturajul si muzica pe care o ascultam. Apoi, l-am cunoscut pe Tom (iubitul ei) si am devenit mai fetita, mi-am luat multe rochii, fuste. Sunt mereu atenta in jur, ma las inspirata de actrite, locuri, toata lumea cu care interactionez. Imi plac filmele vechi si starurile de atunci.
Facultatea de Moda sa zicem ca este cumva preocupata de stil, imagine. Ajungeam sa ma costumez uneori.
Si Bucurestiul si influenta lui a contat, eu sunt nascuta aici. Mi se pare ca am capatat cumva o nonsalanta de turist, chiar unii sunt surprinsi, daca ma opresc sa ma intrebe ceva, ca vorbesc romana.
Ce n-ai purta niciodata?
Nu port tocuri, nu mi se par confortabile. Nu am o problema cu inaltimea mea. Am purtat tocuri in clasa a 12-a, cand am terminat facultatea si probabil la nunta. In schimb vreo limita nu stiu sa am. Lucruri urate, dar nu as putea sa ti le definesc, kitsch sau anost, unele imbatranite poate, demodate.
Imi cumpar lucruri mai mari, dar trebuie sa vina intr-un anume fel. Aaa si nu port alb, albul asta tipator arata ciudat pe mine.
Cum cumperi o haina?
Mi se intampla sa iau si sa nu port, din second mai ales. Probez insa, mai degraba ca sa ma conving sa o iau. Incerc sa-mi iau lucruri cat mai comode, mai ales de incaltat. Imi plac culorile pamantii, verde army, bejuri, mult negru, dar si metalice.
Port lucruri care nu au aparent legatura unele cu altele, pantaloni casual cu genti de petrecere. Mereu gasesc ceva, nu imi cumpar cu o ocazie, ca am nevoie.
Nu-mi place sa-mi dau banii pe haine, caut reduceri si second hand-uri. Ma leg emotional de haine si de locuri, nu mut chestii din loc, dau lucruri, dar greu, ma conving ca trebuie sa mai dau.
Ma ajut de lucruri sa-mi schimb starea. Ceva sclipicios ma face sa ma simt mai bine, chiar daca stau cu el prin casa si nu ies. Asta cu imbracatul bine nu stiu cum se aplica, ca eu ma imbrac cum imi place mie, nu stiu ce parere au ceilalti.
Lumea remarca ca sunt intr-un anume fel, pentru ca ma costumez uneori, ca sa arat ca un personaj. Sau cel putin in capul meu, mi se pare ca sunt un personaj (spune razand)…
Care e procesul prin care iti alegi tinuta dimineata?
Cand eram acasa si aveam foarte multe haine, dura mult sa combin ceva. Acum cand stau aici, la iubitul meu, aduc cateva lucruri si le pun pe alea, sunt mult mai putine optiuni.
Daca ma duc sa ma vad cu cineva, se intampla sa imi doresc sa le vin in intampinarea asteptarilor, asa ca tin cont de ce zic eu ca ar vrea ei sa vada. E tot o forma de a juca roluri diverse: Sa arat mai de 15 ani sau mai de 30, sa fiu mai anosta sau mai colorata?!”
Multumesc mult, Yoyoo Yooyo, pentru ca te stiu si m-ai lasat putin in lumea ta!